Puritatea zambetului tau s-a pierdut si ea

Sufletul meu a prins grai atunci cand dragostea ta…
Nimic nu este mai frumos si mai pur decat acel zambet sincer ce mi l-ai oferit atunci cand sufletul tau era nepatat de dorinte mult prea dureroase. Am asteptat momentul acesta intreaga mea viata; am asteptat acel sentiment de a fi prizonierul lui. Am pretuit fiecare raza de afectiune pana cand totul s-a intors impotriva mea.
Nu, nu voi spune ca vina a apartinut cuiva dar am devenit convins in cele din urma ca asa e corect. Corectitudinea drumului pe care te-ai abatut este data de normalitatea cursului vietii.

Viata, draga mea, nu a fost data pentru ca asa a trebuit ci pentru ca asa am vrut iar ea nu trebuie traita pentru ca asa e scris ci trebuie dusa la un nivel de „asa vrei”.

Drumul celor batuti de soarta nu e separat de cel pe care tu calci in clipa aceasta doar ca ea, soarta, a fost mai dura cu unii si mai miloasa cu altii. Gaseste-l pe cel care va pretui chiar si felul in care dormi dimineata. Pretuieste ca si cum viata ta depinde de asta pe cel ce va fi indragostit de acea imagine.
Sa te intorci la ce ai pierdut, sa nu incerci sa iti vindeci inima pierduta, sa nu traiesti din amintiri, ar inseamna sa admiti greseala.
Cand te-am luat de mana ti-am spus ca nu te voi lasa niciodata sa pleci. Dar a fi impreuna inseamna doar o parte a vietii. Ce inseamna viata fara sa ai puterea de a visa?

Cred ca nu mai stii cum ma cheama dar sunt sigur ca vei tine minte cine sunt. Stiu, nu putem sa spunem vremii sa stea in loc dar daca as fi putut…
Nu fi suparata, sunt acolo unde m-ai lasat.
Insa acum, pe drumul meu calca apasat alaturi de mine o raza de speranta. Noptile, acum, se topesc in iubirea ce se inalta prin soapte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.